Tipuri de eflorescență

Eflorescență primară:

În procesul de întărire a betonului în camera de tratament din fabrica de pavaje, o parte din apa se amesteca si reacționează cu ciment pentru a produce hidroxid de calciu care, fiind solubil în apă, poate fi transportat la suprafața blocului de pavaj în timpul procesului de întărire și când apa se evaporă, hidroxid de calciu ramane pe suprafața pavajului.

Cum perioada de maturare a betonului este de min 28 zile producția chimică de hidroxid de calciu continuă deoarece și mai mult  oxid de calciu original este hidratat. Aceasta este cunoscută sub numele de eflorescență primară, definită ca eflorescență care apare ca un produs secundar al procesului de fabricație. De obicei (dar nu întotdeauna) apare destul de uniform pe întreaga suprafață a blocurilor de pavaj.

Eflorescența secundară:

Este eflorescența care poate să apară pe perioada depozitării paleților cu blocuri de pavaje în curtea fabricii pană la livrare,la intermediari sau în șantier și este influențată de condițiile de depozitare (modul de înfoliere,temperatura exterioară ,precipitații,curenți de aer..)

Eflorescență în palet

Eflorescența terțiară:

Este definită ca eflorescență activată sau exacerbată de penetrarea apei din alte surse decât fabricarea și apare după montarea blocurilor de pavaj. Deoarece apariția și mișcarea acestei ape „adiționale” este extrem de aleatorie, afectată de perioada din an, locația site-ului, parcarea mașinilor, umbra clădirilor adiacente, de sistemul de irigatii și o întreagă serie de alți factori, eflorescența terțiară are de obicei (dar nu întotdeauna) un aspect mai aleatoriu, afectand unele unități de pavaj mai mult decât pe altele.

Eflorescență după montaj

Deci: „ingredientele” cheie necesare pentru ca eflorescența să ” înflorească” (așa cum este cunoscută această reacție ) sunt oxidul de calciu, dioxidul de carbon și apa. Amploarea oricărei eflorescențe este determinată în mare măsură de prezența mai mult sau mai puțin a acestor ingrediente cheie și de anumite condiții atmosferice care pot accelera sau încetini reacțiile chimice implicate.

În timp ce marea majoritate a oxidului de calciu va proveni de la pavajul în sine, acesta poate fi, de asemenea, prezent în patul pe care este montat pavajul, în special în cazul în care un mortar, beton sau alt pat de ciment este utilizat. În mod similar, apa provine nu numai din precipitații, adică ploaie și zăpadă, ci și din solul de sub pavaj, din atmosferă (ca rouă), din spălarea mașinii sau din udarea gazonului, precum și din faptul că este o componentă vitală  a betonului original. Dioxidul de carbon este mereu prezent în atmosfera naturală  dar pot exista medii în care nivelurile de CO 2 sunt mai mari sau mai mici decât în mod normal, fie din cauza fenomenelor naturale locale cum ar fi vegetația, fie din cauza mediilor gestionate, cum ar fi camerele de tratament din fabricile de pavaj.